Într-o seară înstelată a anului 1092, pe când se afla la vânătoare prin Ţara Crişurilor, Regele Ladislau I al Ungariei a ajuns într-o poiană largă, străjuită de ambele părţi de apele cristaline ale Crişului Repede, nu departe de Peţa - Hewjo, pârâul ce nu îngheaţă niciodată. A adormit repede, obosit fiind după goana cerbilor.

     

     În vis i s-au arătat doi îngeri, care i-au cerut să înalţe deîndată, acolo, o mănăstire zidită, cu hramul Sfintei Fecioare Maria.            
Locul acesta l-a numit Varad, iar în jurul mănăstirii - care avea să ajungă vestit centru de pelerinaj - s-a construit o cetate ce a stat multe secole în apărarea creştinătăţii. Aşa a început istoria unuia dintre oraşele vestite ale Europei: Varadinum, Oradea, Nagyvarad, Grosswardein.
 (după Marcu din Kált, Chronicon Pictum Vindobonensae)